Console portabile (Retro si Moderne)
-
Dupa ce m-am jucat o vreme cu primele doua si mi-am dat seama ce im iplace si ce nu, am simtit nevoia de ceva mai puternic, dar care sa aiba si stick-uri analogice. Voiam neaparat sa pot juca si titluri de PSP sau alte console 3D unde D-pad-ul simplu nu mai era de ajuns. Asa am ajuns la Anbernic RG353V.
Pentru cine nu stie, modelul asta are si o varianta mai ieftina, numita RG353VS. Diferenta e destul de mare: versiunea VS vine doar cu Linux si are 1 GB de RAM, in timp ce varianta V, pe care am luat-o eu, are 2 GB de RAM si vine cu dual boot, Linux si Android. Sub capota are un procesor RK3566 quad-core, acelasi ecran IPS de 3.5 inch cu care m-am obisnuit, Wi-Fi, Bluetooth si o baterie de 3200 mAh.
Din pacate, cu consola asta am avut si primul meu ghinion major. La scurt timp dupa ce am cumparat-o, ecranul tactil a cedat complet si nu a mai vrut sa raspunda la nicio atingere. Chestia asta mi-a dat planurile peste cap, pentru ca sistemul Android este practic neutilizabil fara touch. Asa ca am ramas blocat doar pe partea de Linux. Cica pe Android unele emulatoare ar fi mers mai bine fata de Linux. Nu am apucat sa vad
Chiar si asa, cu cei 2 GB de RAM si ruland doar pe Linux, consola isi face treaba bine pentru ce aveam nevoie. Stick-urile analogice schimba complet jocul cand vine vorba de emulat PSP, Nintendo 64 sau Dreamcast. Evident, nu duce chiar toata libraria de PSP la rezolutie maxima, dar jocurile mai usoare sau cele optimizate merg super ok si e o placere sa le joci pe formatul asta vertical.
-
Dupa experienta cu ecranele verticale de 3.5 inch, am vrut sa trec la ceva mult mai spatios. Asa am ajuns la Powkiddy X55, o alta consola foarte laudata pe internet, pe care am ales-o special pentru ecranul mare si pentru ca ruleaza pe Linux.
Marea mea miza cu ea a fost PortMaster, care functioneaza doar pe Linux. Cu ajutorul lui poti juca portari native de PC, cum ar fi GTA III, Vice City, Return to Castle Wolfenstein si multe alte titluri clasice, iar un ecran generos de 5.5 inch pune cu totul altfel in valoare jocurile astea fata de display-urile micute de pana acum.
Sub carcasa are acelasi procesor RK3566 ca si Anbernic RG353V, deci ca putere bruta este fix acolo, ruland exact aceleasi generatii de console. I-am pus si ei Rocknix ca sistem de operare, pentru o experienta cat mai curata si stabila.
Totusi, cand a sosit consola, am avut o mica dezamagire legata de ecran. Desi in specificatii scrie clar ca este un panou IPS, mie imi lasa mai degraba senzatia aceea de ecran TFT vechi. Imaginea si culorile se schimba destul de mult in functie de unghiul din care te uiti la ea si devine destul de intunecat daca nu o tii perfect in fata ochilor.
Povestea cu ea s-a terminat insa destul de repede, de Craciun. Am vrut sa ii fac un cadou unui cumnat care era si el putin pasionat si ii placeau mult consolele mele. Nemaiavand timp sa comand ceva de pe Aliexpress ca sa ajunga la timp, am zis sa merg pe mult laudata R36S. Am cautat rapid si am comandat un model numit R36H de pe eMag. Era la un pret "ok" si cel mai important aspect era ca venea repede, a doua zi.
Cand a ajuns consola, am vrut sa ii schimb cardul de memorie si sa o configurez ca sa fie gata de joaca, dar am fost extrem de dezamagit. Calitatea materialelor era groaznica, butoanele nu se apasau bine si nu se compara absolut deloc cu finisajele de la Anbernic. Este o consola ieftina si chiar se simte asta din plin cand o tii in mana. Acum, exista si sansa sa fi prins eu un fake, pentru ca modelul acesta a fost contrafacut masiv pe piata.
Pana la urma, nu am putut sa o dau cadou in halul acela. Am facut rapid retur la ea pe eMag, am luat Powkiddy X55-ul meu, l-am impachetat frumos si i l-am facut lui cadou. Din cauza asta nu pot sa-i mai fac poza
-
Dupa experienta cu formatul orizontal, am simtit nevoia sa ma intorc la un ecran in stil vertical, dar voiam neaparat ceva de tip clamshell, care sa semene cu vechiul Game Boy Advance SP. Asa am ajuns sa imi cumpar un Anbernic RG35XX SP.
Unul dintre marile avantaje pentru care am vrut consola asta a fost cipsetul H700, acelasi de pe prima mea consola, RG35XX Plus. Fiind exact aceeasi platforma hardware, este extrem de comod si usor sa mut cardurile de memorie cu jocuri si salvari de pe o consola pe alta, fara sa configurez nimic de la zero.
Totusi, cand a sosit dispozitivul, mi s-a parut destul de mare si butucanoasa. Fiind obisnuit cu butoanele clasice pe membrana siliconica, butoanele de pe ea erau incredibil de galagioase. Tipul acesta de butoane (clicky) face un zgomot destul de puternic la apasare, lucru care poate deveni enervant. In schimb, balamaua este foarte buna, se simte foarte solida, opune rezistenta exact cat trebuie si nu ai nicio clipa senzatia ca s-ar putea rupe.
Adevarul este ca nu prea m-am jucat pe ea din cauza zgomotului, dar am pastrat-o in colectie alaturi de celelalte. Ulterior, cei de la Anbernic au scos si o versiune V2 a acestei console, unde au venit cu imbunatatiri sesizabile exact pe partea de zgomot, iar butoanele au fost modificate sa se simta mult mai placute la apasare.
-
S-a terminat vacanta, dar obsesia mea pentru consolele astea nu s-a oprit acolo. Deja intrasem serios in subiect si cautam mereu sa testez ceva diferit. Si credeti-ma, nu sunt singurul, exista o comunitate uriasa de oameni care fac asta.
Exact in perioada aceea, cei de la AliExpress au bagat o campanie de reduceri numita Back to School, cu niste preturi extrem de bune, asa ca nu am rezistat.Pana in acel moment, toata lumea lauda un model orizontal numit Powkiddy RGB30, care devenise faimos pentru ecranul sau neobisnuit, patrat, cu aspect 1:1. Totusi, cum eu aveam o slabiciune clara pentru consolele verticale, am sarit direct pe modelul abia lansat care repara problema asta: Powkiddy RGB20SX.
Am cumparat-o pentru ca voiam neaparat ceva care sa ruleze nativ jocurile de Game Boy si Game Boy Color, dar si pentru Pico-8. Pentru cine nu stie, Pico-8 este o „consola virtuala” moderna, un fel de program unde oamenii creeaza jocuri noi, cu grafica retro in 8 biti, gandite special pentru ecrane patrate.
Consola este foarte buna, vine cu un cipset destul de puternic (tot RK3566) si are o rezolutie mare de 720x720 pixeli. Pe un ecran de 4 inch, densitatea asta de pixeli face ca imaginea sa fie incredibil de clara, fara nicio exagerare. Jocurile de Game Boy si Pico-8 se intind pe tot ecranul, fara dungi negre, si arata absolut genial.
A fost achizitia perfecta la momentul respectiv si a ramas una dintre preferatele mele din colectie pentru nisa asta de jocuri.
-
Dupa ecranul patrat de la Powkiddy, s-a ivit o alta super oferta pe care pur si simplu nu am putut sa o refuz, mai ales ca era vorba despre ceva de la un brand care imi placuse mult: Miyoo A30.
Consola asta este incredibil de draguta si de micuta, dar vine la pachet cu o mare problema: are un soft de doi lei din fabrica. De fapt, cam toate consolele celor de la Miyoo vin din fabrica cu cele mai slabe sisteme de operare posibile, iar din cauza acestui soft prost si pretul ei scazuse foarte mult pe piata. Cu sistemul stock, consola era practic de neutilizat, dar norocul nostru este comunitatea uriasa care le corecteaza greselile de fiecare data.
La scurt timp dupa ce am cumparat-o, a aparut Spruce OS. Am scapat imediat de softul lor de fabrica si l-am instalat. Acest sistem este o mica copie dupa Onion OS, avand foarte multe functii asemanatoare, si abia dupa modificarea asta consola a devenit cu adevarat folositoare si stabila.
Un mare avantaj la ea, pe langa formatul orizontal foarte compact, este ca are si un stick analogic micut, plasat destul de bine pentru dimensiunile ei. In momentul de fata, a devenit una dintre favoritele mele din colectie tocmai datorita portabilitatii. Este atat de mica incat o poti lua absolut oriunde cu tine, fara sa o simti in buzunar, fiind perfecta pentru momentele cand vrei sa joci ceva rapid cand esti plecat de acasa.
-
Tot in valul acela de oferte de dupa vacanta, am prins si o consola pe care pur si simplu o ador: Powkiddy V10.
Este un model cu un format destul de diferit, foarte compacta si ergonomica, pe care o tin strict pentru jocurile de Game Boy Advance. Motivul este unul foarte simplu, dar extrem de important pentru pasionati. Consola vine cu un ecran cu aspect nativ de 3:2 si rezolutie de 480x320 pixeli.
Pentru ca are exact aceleasi proportii ca ecranul original de GBA, suporta integer scaling, ceea ce inseamna ca imaginea este afisata "pixel perfect". Nu ai dungi negre nicaieri, jocurile se intind superb pe toata suprafata display-ului, iar grafica pe 16 biti se vede incredibil de clara, fara texturi sterse sau distorsionate.
Sub carcasa nu au mai pus cipsetul mai nou, ci au revenit la clasicul RK3326 cu 1 GB de RAM. Desi este un procesor mai vechi, pentru emularea de GBA este pur si simplu perfect si extrem de stabil. Formatul vertical este destul de ciudat la prima vedere pentru jocuri de GBA, dar calitatea imaginii compenseaza absolut totul, pe langa asta, este extrem de confortabila. Pentru mine, a devenit dispozitivul perfect cand am chef sa joc niste GBA
-
Dupa ce am adunat cam tot ce se putea pe zona de console retro de buget, am simtit ca este momentul sa fac un pas inainte si sa trec la ceva mult mai puternic. Voiam neaparat o consola capabila sa duca generatii mai grele, cum ar fi PlayStation 2, GameCube sau Nintendo 3DS. Dupa cateva cautari, am ales un Anbernic RG556.
A fost o decizie bazata destul de mult si pe buget. Desi ma uitam cu interes la rivalii de la Retroid, care de ceva timp au inceput sa foloseasca procesoare Snapdragon mult mai puternice, Anbernic-ul era considerabil mai accesibil la pret.
Cand a sosit, am fost impresionat de cat de frumoasa si de confortabila este in mana. Are o ergonomie excelenta pentru sesiuni lungi de joc, iar piesa de rezistenta este, fara indoiala, ecranul. Vine cu un panou AMOLED superb de 5.48 inch, iar negrul perfect si culorile acelea vii scot absolut totul in evidenta, indiferent ce rulezi pe ea. Am jucat Super Mario 3D Land de pe 3DS si, pe display-ul asta, culorile si grafica pur si simplu explodeaza, se vede incredibil de bine. Ca hardware, foloseste un procesor Unisoc T820 si ruleaza pe Android, avand si ventilatie activa pentru racire.
Totusi, daca e sa fiu complet sincer, nu este chiar atat de puternica pe cat as fi vrut eu. Majoritatea jocurilor de PS2 si GameCube merg bine, dar la titlurile foarte pretentioase trebuie sa te joci destul de mult prin setarile emulatorului (rezolutie, hack-uri de viteza) ca sa le faci sa ruleze fluid. Un alt mic minus sunt joystick-urile analogice; desi sunt cu senzori Hall, mi se par o idee cam micute si au o cursa destul de scurta, ceea ce le face un pic prea sensibile in shootere sau jocuri de curse.
Chiar si cu aceste mici neajunsuri, ecranul OLED incredibil si confortul in utilizare o fac o consola excelenta.
-
Cand credeam ca s-a terminat si ca am colectia completa, cei de la Miyoo au dat o veste care a agitat toata comunitatea: au anuntat ca nu mai fabrica deloc versiunea clasica de Miyoo Mini. Eu avand doar varianta Plus, mi-am zis ca nu se poate sa nu o am, mai ales ca de la micuta asta a pornit de fapt Onion OS si toata nebunia. Asa ca am comandat-o rapid si bine am facut, pentru ca acum chiar nu se mai gaseste absolut nicaieri noua.
Totusi, pentru ca sotia se saturase deja de atatea console prin casa
, am apelat la o mica strategie si am comandat-o exact in aceeasi culoare ca varianta Plus, sperand ca nu o sa se prinda ca a mai aparut una prin sertare. Consola pe care am prins-o este ultima revizie, versiunea V4, care vine cu cateva imbunatatiri foarte importante. Cei de la Miyoo au pus pe ea un ecran nou cu o rezolutie mai mare (750x560 pixeli), au rezolvat problemele vechi cu firmware-ul, iar carcasa si butoanele se simt mult mai bine finisate.
Abia cand o tii in mana iti dai seama cu adevarat de ce Miyoo Mini este favorita absoluta pe zona de retro gaming. Sa ai un dispozitiv atat de micut, cu un ecran superb si cu butoane care se apasa atat de bine... chiar nu iti mai trebuie nimic altceva. Cand pui Onion OS pe ea si o vezi cum ruleaza, iti dai seama ca este definitia portabilitatii.
-
Mai departe, a urmat probabil cea mai mare telenovela din lumea handheld-urilor: Miyoo Flip. Consola asta a fost atat de asteptata si de amanata de producatori, incat in comunitate devenise deja o gluma ca o sa apara odata cu GTA VI. Cand in sfarsit au lansat-o, stocurile s-au epuizat in cateva secunde si abia daca apucai sa prinzi una.
Desi imi doream foarte mult varianta pe alb, intr-un final am reusit sa cumpar una pe negru. Si, privind in urma, se pare ca am avut un mare noroc. Modelul acesta alb a fost, din pacate, cel mai slab construit dispozitiv facut vreodata de cei de la Miyoo, iar problema majora a fost balamaua. Producatorii au folosit un sistem complet diferit fata de balamaua solida de pe Anbernic RG35XX SP, iar plasticul ceda extrem de usor. Dupa doar cateva saptamani de la lansare, forumurile si grupurile s-au umplut numai de postari cu balamale Miyoo Flip albe rupte pur si simplu in doua.
Ajunsesem in punctul in care imi era efectiv teama sa o mai deschid ca sa nu ramana ecranul in mana. Totusi, dupa o vreme, a aparut o informatie interesanta in comunitate: se pare ca lotul de culoare neagra a fost ceva mai ok, probabil din cauza ca plasticul negru a avut o compozitie diferita si mult mai rezistenta. Ulterior, cei de la Miyoo s-au sesizat si au scos destul de repede o versiune V2 care repara problema balamalei, dar raul fusese deja facut, iar consola ramasese cu o imagine destul de proasta pe piata.
Este pacat de faza cu constructia, pentru ca din punct de vedere al designului si al performantei, consola avea tot ce ii trebuie ca sa devina noua vedeta a brandului, la fel ca seria Mini. Ca dimensiuni, nu se compara cu RG35XX SP de la Anbernic; este mult mai ingusta pe latime, mai subtire ca adancime si se simte mult mai finuta. In plus, vine cu un procesor puternic si are si joystick-uri analogice integrate foarte discret.
-
In final, am ajuns si la vedeta intregii mele colectii. Dupa atatea incercari, eram deja constient ca exagerasem si ca aveam prea multe console prin casa, asa ca am decis sa fac o miscare radicala. Am vrut sa cumpar acel dispozitiv care sa puna capac la tot, sa imi ofere performanta maxima si sa ma opreasca definitiv din cautarea „consolei perfecte”.
Tinta mea a fost un Asus ROG Ally. Cautam ceva SH pe OLX, deoarece noua era destul de scumpa. Uitandu-ma mai bine pe piata second-hand dupa varianta initiala alba cu procesor Z1 Extreme, mi-am dat seama ca avea destule dezavantaje: cei 16 GB de RAM erau cam la limita pentru ca trebuia sa aloci o parte din ei pentru placa video, iar slotul de card MicroSD era faimos pentru problemele de supraincalzire din cauza pozitionarii, deoarece ceda de la caldura. M-am uitat in paralel si spre Lenovo Legion Go, tot SH, cu acelasi procesor Z1 Extreme, ecran mai mare si controllere detasabile. Insa din ce am citit, mecanismul controllerelor se slabea in timp, folosea un SSD scurt mai greu de gasit, iar optimizarea software nu se compara cu cea de la Asus, aceleasi jocuri ruland mai slab pe Lenovo din cauza rezolutiei native mult mai mari.
Urmarind OLX-ul la greu, am dat peste un anunt care imi facea cu ochiul, desi avea pret de una noua din magazin. Era vorba despre un Asus ROG Ally X, varianta imbunatatita pe negru, care rezolva absolut toate bubele primei generatii. Vine cu 24 GB de RAM (ceea ce inseamna ca poti lasa lejer 8 GB pentru video si iti raman 16 GB curati pentru sistem) si are slotul de card mutat. Ce m-a atras la acest anunt a fost ca proprietarul ii pusese deja un SSD de 4TB si consola mai avea un an si jumatate de garantie, plus hardshell si sticker pus. La negociere, am fost de acord cu pretul lui mare, dar cu o conditie: sa imi lase si cardul MicroSD de 1TB care aparea in pozele afisate. Omul a acceptat, am batut palma si am facut probabil cea mai buna alegere. Acum, dupa aproape un an de cand o am, nu imi pare rau deloc; intre timp, preturile la SSD-uri si la cardurile mari de memorie au crescut pe piata in mod exagerat, asa ca am iesit super castigat.
Despre consola in sine nu am ce sa mai reprosez, a devenit rig-ul meu principal de gaming. O iau absolut oriunde in concedii, ma joc in pat, o conectez la TV sau la proiector in orice camera cu un controller de Xbox. Ca sa nu am stres cu bateria pe drum, mi-am luat si o baterie externa masiva de 48.000 mAh cu incarcare rapida de 100W. Chiar daca PC-ul meu personal este mult mai puternic, experienta pe care ti-o ofera un ROG Ally X este complet altceva. Ea a fost cea care a pus punct cautarilor mele.
Asta nu inseamna ca nu mai urmaresc piata. Anbernic scot pe banda rulanta, si incearca sa imite orice consola ce a avut succes.
Mai am ceva pe lista, dar nu stiu cand o sa le iau... Poate tot asa cu o oferta buna.
Anbernic DS, o consola care imita Nintendo DS.
Miyoo mini Flip, inlocuitorul ce a venit dupa Miyoo mini. Este probabil cea mai draguta consola de la ei, si nici nu am auzit probleme de balama. Inchisa e mai mica ca Miyoo mini.Chiar daca am multe modele, daca cineva vrea o consola de retro puternica, as recomanda Retroid Poket. Procesoarele Snapdragon primesc niste drivere super optimizate, si asta ajuta enorm fata de restul de pe piata.
Va astept la discutii despre orice model de consola portabila
-
Multumiri @21st_Fatality - chiar daca nu sunt mare fan al acestor console si prefer cele mai apropiate de modelele originale (pe care le copiaza) mi se pare atat interesant, fascinant cat si extrem de important pentru noi, gamerii, sa ai alternativa.
Personal Analogue Pocket cred ca este de departe cel mai complet model de consola portabila lansata in ultimii ani, in special datorita faptului ca este FPGA (nu emuleaza) cu core-uri native de GB, GBC, GBA , dar si pentru faptul ca ai access la cartusele speciale
Lynx, Game Gear, Neo Geo Pocket (B&W si color) dar si PC engine GT (Turbo Express)
-
Pentru ca tot e la moda sa vorbim zilele astea despre jocuri distribuite pe suport fizic nu putem sa ingoram singurul producator de plaforme portabile (si nu numai) care inca ofera jocuri cu licenta distribuite pe suport fizic (si anume cartuse cu memorie) si anume Evercade.
Iar cand vorbim de suita lor de console portabile le putem enumera aici rapid in ordine cronologica si anume:
Evercade - prima consola lansata in anul 2020 (de cei de la Blaze Entertainment daca alegem sa ignoram iteratiile precedente cand firma era sub alt management) cu un form factor classic landscape si un ecran 16:9. Aceasta prima iteratie Evercade, este o consola portabilaieftina ~ 80$ cu access la jocuri pe cartus (cu licenta) gandite sa fie tot ieftine la ~ 20$ .. La lansare existand mai multe "pack" uri si variate de culoare. Acest model este deja end of life si nu se mai produce/distribuie, deci daca va doriti asa ceva va trebui sa va uitati catre piata de mana 2-a.
Evercade EXP - In anul 2022 se lanseaza prima iteratie a modelului original cu un ecran cu o rezolutie mai mare, un procesor mai puternic dar si un pret mai ridicat (149$) . Si acest model este din pacate retras de la vanzare fiind inlocuit in 2024 de modelul EXP-R.
Urmat de Super Pocket (noiembrie 2023) care inlocuieste intr-un fel modelul original ca si optiune de buget (costand ~ 50$ ) si avand jocuri incorporate dar oferind si compatibilitate cu cartusele Evercade. Interesant este ca au schimbat si factorul de la 16:9 la 4:3 dar si forma consolei fiind asem anator cu un Gameboy classic.
Iar ultimul model lansat (cand scriu acest post) este Evercade EXP-R - din nou o iteratie a modelului EXP, o baterie mai buna si redus in greutate, din pacate insa a fost eliminat suportul pentru video out dar ca un factor pozitiv , cel mai important factor probabil pentru multi - pretul, acesta a fost si el redus la doar 99.99$
In viitorul apropiat (2026) se va lansa Evercade Nexus - care pare o consola mult mai serioasa, dar si mult mai scumpa la 199$ - dar despre asta vom, vorbi cand va fi lansata oficial.
-
Analogue Pocket e foarte tare. Dar si experienta sa te joci cartuse originale.
Eu am obsesia sa umplu un card cu zeci de mii de jocuri, si asta ma face sa pierd mult timp in a alege ceva Am zis ca o sa fac un card doar cu 10 jocuri maxim
Si de Evercade am auzit, dar daca nu am avut niciodata cartuse, nu m-a atras.
Cele micute arata bine rau, si vad ca vin cu cateva jocuri.
Daca ar fi sa aleg din nou pasiunea asta, acum as alege ceva mult mai calitativ, si probabil cu 3-4 console as fi mega incantat. Formatul ecranului te face sa ai mai multe. -
Sa revenim la origini
Am fost printre norocosii care au avut ocazia sa se joace pe Game & Watch inainte de revolutie, un coleg de scoala generala avea un G&W si a fost primea mea experienta de gameing portabil care m-a marcat destul de grav o perioada
si de cate ori pleca taica-meu in strainantate request-ul meu era unu singur - joc electronic portabil.Revenind la consolele portabile - desi nu a fost prima din lume, consolele Game & Watch au fost in mod clar cele mai influente ale perioade, designer-ul Gunpei Yokoi fiind influentat sa produca acest device miracolos in timpul unei calatorii cu metroul, de catre un tanar care se juca cu un calculator de buzunar.
In seria oficiale au fost lansate 63 modele impartite in cateva categorii mari:
Silver Series: prima seria de G&Q cu 5 modele disponibile
- Fire (aka Fireman)
- Flagman
- Ball
- Vermin (Exterminator)
- Judge
Gold Series : doar 3 modele
- Manhole
- Lion
- Helmet
Wide Screen: 10 modele disponibile
- Octopus
- Chef
- Popeye (da Nintendo a reusit sa aibe jocuri cu franciza si nu doar unul )
- Mickey Mouse
- Soopy's Tennis
- Egg
- Fire ( o reeditare a modelului silver, cu sprite-uri mai mari si evident ecranul Wide mai mare)
- Turtle Bridge
- Fire Attack
- Parachute.
Horizontal Multi Screen - 3 modele - excelent acest design sincer 2 dintre top 10 personal regasesc aici (Mario Bros si Lifeboat)
- Rainshower
- Mario Bros
- Lifeboat
Vertical Multi Screen - 12 modele lansate
- Black Jack
- Bomb Sweeper
- Donkey Kong
- Donkey Kong II
- Gold Cliff
- Green House
- Mickey & Donald
- Oil Pannic
- Pinball
- Safebuster
- Squish
- Zelda
Panorama: 6 modele -
- Donkey Kong Circus
- Mario's Bomb Away
- Snoopy
- Mickey Mouse
- Popeye
- Donkey Kong Jr.
Table Top - 4 modele
- Mario's Cement Factory
- Snoopy
- Popeye
- Donkey Kong Jr.
New Wide Screen - 8 modele
- Balloon Fight
- Climbber
- Donkey Kong JR
- Manhole
- Mario Cement Factory
- Mario the Juggler
- Super Mario Bros
- Tropical Fish
Super Color - doar 2 modele lansate (probabil cele mai slabe din toata seria - din punctul meu de vedere)
- Crab Grab
- Spitball Sparky
Micro Vs. - jocuri multiplayer - cu 2 mini controlere detasabile - 3 modele lansat
- Boxing
- Donkey Kong Hockey
- Donkey Kong 3
Crystal Screen - 3 modele lansate
- Balloon Fight
- Climber
- Super Mario Bros
Diskun Special Edition (oferit ca premiu)
- Super Mario Bros
Modern Re-releases
- Ball (2010) oferit ca si premiu Club Nintendo - se putea revendica schimband puncte Nintendo
- Super Mario Bros (2020)
- The Legend of Zelda (2021)
Printre aceste 63 modele - avem 1 oferit doar ca premiu (~ 10.000 bucati) dar si modele scoase sub licenta, atat in US, unde Nintendo nu avea inca un sediu si a folosit compania "Mego Corp" pentru a distribui primele modele de G&W, cat si de anumite companii care au oferit consolele ca promotie angajatilor - recomand site-ul consolevariations pentru ca sunt cam de 3 ori mai multe variatii decat titluri unice "Game & Watch".
Evident avem si cateva "spin-off" uri - celebrele EleKtroniKa (rusesti) dar si modele de top breloc "Mini" Classics etc - nu o sa le introduc in seria oficiala. Evident avem clonele de care vorbeam la inceput - jocuri fabricate in tari precum Taiwan, Korea sau China care imitau G&W aparute la sfarsitul anilor 80 / inceputul anilor 90.
Personal iubesc platforma Game & Watch - jocuri relativ simple care ofera insa si un pic de grind, sunetul fiind aproape la fel de important ca reflexele de felina.
Eu recomand oricui sa incearce jocurile Game & Watch pe hardware-ul original, pentru ca e foarte diferit de experienta in browser sau, folosind un emulator.
-
Am avut si eu, dar replicile rusesti.
Dar am mai avut un model ce mi-a placut foarte mult.
Space Alarm
